Piteștiul a avut șansa de a se afla la întretăierea unor drumuri comerciale importante, care făceau legătura cu Ardealul, în special cu orașele Sibiu și Brașov. Există documente care atestă, încă din secolul al 15-lea, asemenea raporturi de comerț. Totodată, existau legături cu cei din Teleorman, Dâmbovița, Vâlcea, Olt și din sudul Dunării.
Istoria consemnează faptul că, din secolul al 17-lea, se organizau la Piteşti târguri periodice, precum
târgul săptămânal de o zi „Târgul din Deal” (se organiza în zona cartierului „Trivale” de
azi, mutat mai târziu pe malul râului Argeş, sub numele de „Târgul din Vale”). În fiecare toamnă, cu prilejul culesului viilor, se organiza „Târgul de sub Deal”, pe Dealul Piteştilor (dar fără localizare precisă, dar poate ne ajută cititorii!). Târg de cereale se ținea pe Calea Craiovei. În oraş existau multe hanuri, prăvălii (în zona centrală), magazii de cereale, vinuri, ţuică, cherestea, sare, cărămidă, var etc. – la margini de oraș.
Abia acum îmi dau seama că am abuzat de expresia „oraș de târgoveți”, influențat și eu de unii istorici, la gândul că suntem aproape de Bulgaria (târgoveții sigur erau de origine bulgară, ei au venit cu această denumire, nu doar cu mărfurile lor, îndeosebi legume). Piteștenii care aveau prăvălii se numeau, pe ei înșiși, negustori. Pentru că făceau negoț. Mea culpa! Am fost un oraș de negustori, nu de târgoveți!!!
Din rândul celor mai înstăriți negustori se alegeau primarii și parlamentarii în Pitești. Ion C. Brătianu însuși era un mare negustor, vindea ce producea la Florica la București!
Așa se explică și faptul că la 1960 la Pitești încă mai exista o clădire numită „Sfatul Negustorilor”, pe str. Craiovei, la intersecție cu str. Frații Golești. În imaginea prezentată, în dreapta este intrarea în Bufetul „Lotru”, iar pe stânga – „Sfatul Negustorilor”. Totul se va demola, după 1965 începe construirea cartierului Craiovei…
(Nota redacției: Fotografie din anii 60 din colecția particulară a d-lui Cătălin Tudor, colecționar și anticar din Pitești. Textul îmi aparține – Jean Dumitrașcu. În ce mă privește, scriu din mers o istorie a Piteștiului, una destul de complexă, în lipsa multor izvoare istorice. Sunt convins că reușim, anul acesta, să publicăm, eu și dl. Cătălin Tudor, un album inedit cu Piteștiul vechi! Reproducerea fotografiei e posibilă numai cu acordul d-lui Cătălin Tudor.
