Vestea dispariției pictorului Augustin Lucici a picat, ieri dimineață, ca un trăznet. Prea puțini știau că e bolnav, iar doctorii nu știau nici ei cât mai are de trăit după operația suferită, dublată de Covid-19. Și mai trist. Deja, azi, la 11.00, cu câțiva alături, cu familia bolnavă, Augustin urma să fie înmormântat la Cimitirul „Sfântul Gheorghe” din Pitești, ORAȘUL CEL MARE.
Augustin Lucici s-a născut la Pitești, la 19 februarie 1956, afirmându-se ca artist plastic, pictor, autor de artă monumentală, grafică, muzeograf. Făcea parte dintr-o familie de friulani stabiliți la Pitești la începutul secolului 20 (sfârșitul secolului 19; regiunea friuli, Italia), aspect de care se mândrea, dar se considera sută la sută român.
A absolvit Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Dinu Lipatti” Piteşti, în 1975, după care Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, Bucureşti, în 1983, la clasa Costel Badea, Lucia Ioan, Nicolae Adam. S-a bucurat de un stagiu de pregătire în Italia (1995). A lucrat ca muzeograf la Muzeul Judeţean Argeş, din 1984, în 1990 ajungând directorul Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, instituție pe care a reprezentat-o la cel mai înalt nivel artistic și managerial.
A avut numeroase expoziţii personale sau de grup: România (1984 ~), Polonia (1986, 1990), Italia (1994, 1995), Franţa (2000), Luxemburg (2000). Lucrări în colecţii particulare sau publice, state din: America de Nord, Asia, Europa. Fresce cu tematică adecvată: Staţiunea de Cercetări Agricole, Albota, Argeş (1988); Hotelul Alcadibo Center, Piteşti (2005). E de regăsit în numeroase studii, articole, interviuri, comentarii, emisiuni media pe diverse domenii.
Totodată, a fost și un împătimit colecţionar: fotografii, cartofilie, obiecte de patrimoniu. Volum important: „Galeria artiştilor plastici piteşteni. Album (2011)”, editat de Centrul Cultural Pitești și Primăria Municipiului Pitești.
A fost membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Piteşti (1990), chiar preşedintele filialei (1991-1992). De notat faptul că a fost primul pictor piteștean care a realizat picturi după ilustrate cu Piteștiul vechi. L-am cunoscut. Lucra uluitor. Avea un simț al culorii desăvârșit. Și lucra extrem de repede, DIN MEMORIE. Mi-a pictat Biserica „Sfântul Nicolae” în 15 minute! Tot în 15 minute, a pictat un alt aspect al Piteștiului vechi! Era posedat de artă!
Dispariția sa neașteptată – un om atât de bun, de blând, de fără dușmani, de talentat, de bun simț, Doamne, toate calitățile! – a șocat pe toți cei apropiați. Condoleanțe familiei!
