Când o comunitate este condusă de ofițeri de armată, se poate vorbi de democrație, de decizia poporului? Exclus. Dar în vremuri de război, așa au stat lucrurile. După 1990, cei care au ocupat funcția de prefect de Argeș, de pildă, trebuiau să aibă, obligatoriu, și avizul… S.R.I. Nu care cumva să se strecoare vreun trădător de țară, Doamne ferește! Fost turnător sau ofițer sub acoperire, mai merge, poate s-a întâmplat, nu am probe, doar bănuieli…
Ei bine, de la instaurarea statului național-legionar (între 14 septembrie 1940 și 14 februarie 1941, când aveam rege, dar nu ne mai numeam regat) și până spre sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial (1945), cei mai mulți conducători ai orașului Pitești și ai județului Argeș au fost ofițeri de armată.
Începem cu primarii. La 14 septembrie 1940, ajunge primar al Piteștiului maiorul Gh. Roșulescu, simpatizant legionar. După înfrângerea rebeliunii legionare de către Antonescu, la 23 ianuarie 1941, primar ajunge colonelul Alexandru Ioan. În 1942 este numit primar (nu se punea problema de alegeri) lt. colonel Dan Constantinescu, acesta rămânând pe funcție până în 1943, când este numit primar lt.col. Emil Poruțiu.
Imediat după 23 august 1944, este numit primar, pentru două luni, un nemilitar, prof. Ion Steriopol. Din rațiuni militare, probabil, este schimbat și numit primar colonelul în rezervă Constantin Athanasiu, care rămâne în funcție până la terminarea războiului, în 8 (9) mai 1945. Așadar, în 5 ani, 5 ofițeri de armată au fost primari ai Piteștiului.
Să vedem prefecții. La 14 septembrie 1940, este numit prefect de Argeș un legionar, dr. M. Georgescu. Acesta rămâne pe funcție până când legionarii sunt alungați de la putere (24 ianuarie 1941). Urmează ca prefect, doar pentru o săptămână, Ion Zănescu. După care este numit prefect colonelul Traian Cerchez (30 ianuarie-15 noiembrie 1941). Între 15 noiembrie 1941- 26 august 1944), prefect de Argeș este Constantin Popescu, ofițer de carieră. Urmează ca prefecți lt. col. Emil Poruțiu (26 august 1944-6 octombrie 1944), cel care anterior fusese primar al Piteștiului, și col. Nicolae Gumă (6 octombrie 1944 – 21 noiembrie 1944). Câteva luni (noiembrie – februarie 1945), prefect este numit Teodor Simionescu (jurist, viitor parlamentar de Argeș, din partea Partidului Național Țărănesc Anton Alexandrescu), după care revine colonelul Nicolae Gumă. Pentru că pune bazele Blocului Partidelor Democrate din România, revine ca prefect Teodor Simionescu (19 martie – 11 aprilie 1945).
Curios, am avut mai mulți ofițeri de armată ca primari de Pitești decât ca prefecți de Argeș în perioada războiului. Ce măsuri au luat, vom vedea în episoadele următoare…
Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
