DIN CULISELE CULTURII (50). INAUGURAREA FÂNTÂNII MUZICALE

Cultura

Nu puteam să lipsesc nici din culisele inaugurării fântânii muzicale din Pitești! Evenimentul a avut loc la 9 mai 2008, de Ziua Independenței, a Europei, și a presupus multe bătai de cap. S-a dorit ca Filarmonica Pitești, abia înființată, aflată la prima sa stagiune, să susțină un concert de inaugurare. Din comitetul de organizare a făcut parte și Laurent Ferron, proiectantul francez al „Magictime”, firma care a construit fântâna, căruia i-am oferit multe înregistrări ale concertelor noastre, pentru a alege lucrările care se apropiau cel mai mult de jocurile de apă. Asta pentru că fântâna muzicală a fost gândită de Laurent Ferron cu 1.000 de guri de apă, fixe şi mobile, orgă de lumină, iar presiunea apei se mişcă în funcţie de tonalităţile muzicii.

Am convenit ca în program să se afle fragmente din „Carmina Burana”, de Carl Orff, „Rapsodia română nr. 1” de George Enescu şi „Imnul Europei” – „Oda Bucuriei” din „Simfonia a IX-a”, de Beethoven (era Ziua Europei). Imn la care am renunțat, încă nu fusese interpretat de orchestra noastră, nu îl aveam ca înregistrare (mențiune importantă, și veți vedea imediat de ce).

Problemele au apărut când s-a stabilit ca scena să fie montată în spatele fântânii, nu pe lateral, corect ca imagine, dar pe un spațiu insuficient. Pe o scenă de 10/12 m îndrăzneam să urcăm 65 de artiști instrumentiști și un cor de 40 de artiști lirici, sub bagheta dirijorului nostru Tiberiu Oprea, dar cum să încapi pe o scenă mai mică? Plus un grup de coriști-elevi, pentru „O Fortuna” din „Carmina Burana”. Cu instrumente, pupitre etc.

Dar problema cea mai serioasă a apărut la prima repetiție a fântânii făcută cu două nopți înainte, după o ploaie teribilă, la miezul nopții. Apa, în cădere, făcea un zgomot foarte puternic, zgomot ce urma să fie preluat de zecile de microfoane ce urmau să sonorizeze orchestra și corul, și să fie amplificat către public. Un dezastru sonor! Problema tehnică era fără ieșire. Fie renunțam ca Filarmonica Pitești să mai cânte, deși se făcuse tam-tam pe acest lucru ca să vină cât mai multă lume la inaugurarea fântânii, fie acceptam să facem play-back.

A doua zi, la repetițiile de la Casa Sindicatelor, dirijorul Tiberiu Oprea a fost categoric: nu facem play-back! Eram la primărie, am fost chemat la scenă, unde se făceau repetiții, pentru a găsi o soluție. Directorul de show, Viorel Constantin (numit și el, exact sub această titulatură, în grupul de lucru), a insistat, argumentul forte fiind imaginea pe care ne-o făceam în fața a mii de oameni. Am mers și am consultat și colegii din orchestră, s-a votat chiar! Unii colegi erau vehemenți, împotrivă, că ne compromitem. Din fericire, cu câteva zile înainte, televiziunile centrale promovaseră un concert susținut în SUA pe un mare lac, în care orchestra părea a cânta din bărci, făcând, evident, play-back. Argumentul meu a contat. Și s-a votat să cântam așa! Pe înregistrările noastre, pe ce cântasem noi, anterior. Mai puțin „Imnul Europei”, din deschidere, urmând să punem un CD („Simfonia a IX-a” a lui Beethoven aveam s-o interpretăm abia la 23 mai 2013).

În seara de 9 mai 2008, am înregistrat un succes fenomenal, în fața a peste 7000-8000 de spectatori din Piața Primăriei Pitești. Două duzini de camere de filmat de la toate televiziunile au fost cu obiectivul pe orchestră și cor. Colegii din orchestră și cor au cântat cu multă dăruire (chit că pe la percuție nici nu au încăput toți pe scenă!), deci live, dar în difuzoare s-au auzit înregistrările, noi făcând, de fapt, play-back. Dar nimeni din public nu s-a prins, nimeni nu a trădat, iar în zilele următoare a vuit toată presa că am cântat live…

Inaugurarea a contat enorm la promovarea Filarmonicii Pitești, în plan local și național, prin mediatizarea inaugurării fântânii muzicale. Fântână care, iată, de 11 ani încoace, promovează pentru  publicul larg muzica clasică…

https://www.youtube.com/watch?v=OJ3Sk47HHJU

(din volumul „Din culisele culturii argeșene”, de Jean Dumitrașcu; mă opresc aici, după 50 de episoade zilnice. Restul îl veți găsi în cartea ce va apărea în această toamnă, acoperind perioada 1831-2019, de la Iordache Golescu până în zilele noastre!)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 2 = 1