Filiala Pitești a Uniunii Scriitorilor din România deplânge dispariția fizică a domnului Ion Popescu-Sireteanu, ieri, 29 iulie 2021, laureat al unui mare premiu al Academiei Române, și transmite condoleanțe doamnei Silvia. Ultima lucrare, un erudit și inedit tratat în trei impozante volume, „Termeni păstorești în limba română”, i-a apărut anul trecut, la venerabila vârstă de 86 de ani. Și a lucrat până în ultima clipă a vieții sale. Am primit un ultim mesaj la 23 iulie 2021… Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Ion Popescu-Sireteanu, născut la 13 septembrie 1934, la Mănăstioara-Siret, judeţul Suceava, a fost un prodigios editor, istoric literar şi prozator. Este fiul Veronicăi (născută Boghian) şi al lui Gheorghe Popescu, ţărani. Face şcoala primară în satul natal şi la Şiret, liceul la Timişoara şi Oradea (1949-1953), iar studiile universitare le urmează la Facultatea de Filologie din Iaşi (1954-1958). Lucrează ca profesor de limba română la Drăguşeni, judeţul Suceava (1958-1961), inspector metodist la Secţia de învăţământ a raionului Bârlad (1961-1962), ulterior fiind cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universităţii „ Al. I. Cuza” din Iaşi, iar din 1990 şef al Catedrei de limba română pentru studenţi străini.
Îşi ia doctoratul cu teza „Termeni păstoreşti în limba română” (1976) şi publică mai multe lucrări dedicate limbii române: „Limbă şi cultură populară” (1983), „Cuvinte româneşti fundamentale” (1995), „Memoriu limbii române ”(I-IV, 1997-2003). Participă şi la elaborarea monografiei „Tezaurul toponimic al României. Moldova” (I-II, 1991-1992; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române). Colaborează la „Contemporanul”, unde debutează în 1965, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Revista română” etc.
Dintre scrierile literare ale lui Popescu-Sireteanu, destinate cu deosebire copiilor şi tinerilor, o marcă de originalitate vădeşte „Păcală şi ai săi” (1994), al cărei personaj nu este încremenit într-un timp de odinioară, cum îl prezintă snoavele populare româneşti, ci imaginat în contemporaneitate, ca vecin, frate şi prieten, prezent în piaţă, magazin, restaurant, şcoală etc., pus pe şotii, dar şi făcând aluzii la viaţa politică. Este şi autorul unor volume de versuri şi poeme în proză: „Între două veşnicii (1996), „De dragoste (1999), „Cale şi drum (2001) etc.
Popescu-Sireteanu strânge în mai multe cărţi amintiri ale celor care i-au cunoscut pe Titu Maiorescu, Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, G. Ibrăileanu, N. Iorga, Liviu Rebreanu etc., antologiile publicate fiind deosebit de utile cercetărilor asupra vieţii şi operei acestora. Nu se rezumă la textele apărute în publicaţii periodice, ci solicită unor contemporani evocarea unor personalităţi, în această categorie intrând, de pildă, paginile în care Petru Caraman îl evocă pe fostul său profesor G. Ibrăileanu.
Lucrarea Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (1994), al cărei principal autor şi coordonator este, se defineşte ca monografie culturală şi istorico-literară, alcătuită dintr-o serie de medalioane despre cărturari şi scriitori legaţi de această străveche localitate, cum au fost, între alţii, S. Fl. Marian, T.V. Ştefanelli, Elena Niculiţă-Voronca, Alexandru Voevidca, Tudor Flondor, Mihai Teliman, Liviu Marian, Vasile Posteuca, Vasile Andru.
Opera (selectiv):
• Păcală şi ai săi, Iaşi, 1994;
• Fabule pentru copii, Iaşi, 1995;
• Între două veşnicii, Iaşi, 1996;
• Poveşti şi povestiri, Iaşi, 1996;
• De dragoste, Timişoara, 1999;
• Oraşul Siret şi împrejurimile, Iaşi, 1999;
• Cale şi drum, Timişoara, 2001;
• La porţile norocului, Iaşi, 2002;
• Oameni şi întâmplări din satul meu, Iaşi, 2002.
Antologii, ediţii
• Poezia ieşeană contemporană, Iaşi, 1968;
• G. Tutoveanu, Versuri, prefaţă de G.G. Ursu, Bucureşti, 1968;
• Amintiri despre Eminescu, Iaşi, 1971;
• I. Heliade-Rădulescu, Scrieri lingvistice, Bucureşti, 1973;
• Amintiri despre Titu Maiorescu, Iaşi, 1973;
• Amintiri despre Sadoveanu, Iaşi, 1973;
• Amintiri despre Ibrăileanu, I-II, Iaşi, 1974-1976;
• Amintiri despre Iorga, I, Iaşi, 1980;
• Amintiri despre Ion Creangă, Iaşi, 1981;
• Iuliu Cezar Săvescu, Scrieri, prefaţa editorului şi a lui Lucian Chişu, Bucureşti, 1984;
• Amintiri despre Liviu Rebreanu, Iaşi, 1985;
• Siretul, vatră de istorie şi cultură românească (în colaborare), Iaşi, 1994.
