La 28 martie 1948 își începe activitatea Marea Adunare Națională, noua formă de Parlament. În mod curios, cei mai mulți deputați de Argeș sunt din partea Frontului Plugarilor, Partidul Muncitoresc Român, de guvernământ, obținând doar două mandate.
Și mai curios, în M.A.N. sunt aleși și doi foști deputați, unul țărănist (Mâță) și unul liberal (Romulus Teodorescu, fostul primar), semn că în toate timpurile unii oameni politici au știut să se orienteze după cum bate vântul (puterii).
Sub conducerea P.M.R., Marea Adunare Națională s-a bucurat de mare stabilitate, funcționând, adică, 4 ani. Între timp, în mod oficial, nu a mai existat decât un singur partid, P.M.R. Pentru a demonstra superioritatea democrației socialiste, Partidul Muncitoresc Român a organizat, din 4 în 4 ani și, ulterior, din 5 în 5 ani, alegeri pentru M.A.N.
Cetățenii erau chemați la vot și puși să voteze lista stabilită de partidul unic, listă cuprinzând cei mai de nădejde activiști. Alegerile erau câștigate cu 99,99% de reprezentanții P.M.R. Nu există cazuri de piteșteni/argeșeni care să fi votat altfel decât le cerea Partidul. Singurii opozanți erau încă în munți, până în 1958, când au fost lichidați de-a dreptul de trupele de Securitate (a se vedea filmul „Acțiunea Autobuzul”), fie arestați și condamnați la moarte. Printre supraviețuitori, arestată la… doi ani, Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, fiica lui Toma Arnăuțoiu, șeful partizanilor din munți.
Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
