Mulți au fost, puțini au rămas în memoria argeșenilor! Voi prezenta, mai jos, alți parlamentari de Argeș uitați, în principiu tot în ordine alfabetică. Au fost uitați nu doar cei de acum o sută și ceva de ani, dar și unii de după 1990, dar despre aceștia din urmă voi vorbi cu alt prilej, când voi ajunge cu această istorie mai spre zilele noastre. Ne întoarcem puțin în timp, îi lăsăm pe prim-secretarii Gh. Catană și Ion Băluță, ca și pe primarul Nicolae Zevedei să mai aștepte puțin…
Constantin Barozzi (1833-1921) a fost membru de onoare al Academiei Române. Este unul dintre eroii Războiului de Independență, activând ca general și șef al Marelui Stat Major al Armatei. Este ales senator de Argeș în 1888, pe listele Partidului Conservator, când Barozzi este numit ministru de Război în guvernul condus de Theodor Rosetti.
Radu Belea a intrat, din partea Partidul Țărănescu, în Adunarea Deputaților, în 1919, în locul lui Grigore T. Coandă, care fusese pe primul loc și la Senat, alegând forul superior. Au fost primele alegeri din România Mare. Scrutinul, primul bazat pe principiul votului universal, s-a desfășurat în prima decadă a lunii noiembrie 1919 – în zilele de 2, 3 și 4 noiembrie pentru alegerea Adunării Deputaților – și în zilele de 7, 8 și 9 noiembrie pentru alegerea Senatului. Au mai fost aleși atunci următorii deputați de Argeș: Nicolae Enescu, Marin Marinescu (uitat), Gh. Pitică (uitat), Nicolae P. Niculescu-Lungu (uitat), preot Lazăr Niculescu (uitat), Dumitru Enăchescu (uitat), Vintilă I.C. Brătianu și Ion I. Purcăreanu. La Senat: Grigore T. Coandă, Alex. Vădescu (uitat) și Niță Gheorghe. Din partea Muscelului, au fost aleși ca deputați Alexandru Mușetescu (uitat), Ion Mihalache, preot Nicolae Mănescu (uitat), Iosif Catrinescu (uitat). Ca senatori de Muscel: Ion Hera (uitat) și Iancu Enescu (uitat).
Vasile Belizarie, din Domnești, fiul pictorului de biserici Belizarie și învățător, a fost senator de Muscel în legislatura 30 iulie 1932-18 noiembrie 1933. Gheorghe Berechet, muncitor la Întreprinderea Forestieră Stâlpeni, a fost deputat al regiunii Argeș, circumscripția Stâlpeni, în M.A.N., în mandatul 7 martie 1965 – 13 martie 1969. Dimitrie Berindei, mare proprietar urban și rural, a fost deputat de Argeș în legislatura 16 noiembrie 1868 – 14 decembrie 1870), când premier era Dimitrie Ghica. În aceeași legislatură a mai fost deputat de Argeș Constantin Bogdan, lider al liberalilor piteșteni.
Constantin Bosianu, persoană importantă, membru de onoare al Academiei, fost prim-ministru în 1965, primar al Bucureștiului, președinte al Senatului (1867), ajunge să candideze în Argeș și să fie ales senator în mandatul 1880-1882. Colonelul Alexandru Budișteanu, membru marcant al P.N.L. la Pitești, fost prefect de Argeș (1881-1883), este ales senator de Argeș în două rânduri – 1895 – 1901) și 1904 – 1907. Nicolae Bugulescu, proprietar urban, fost liberal, acceptă să facă parte din Frontul Renașterii Naționale, partidul unic înființat de Carol al II-lea, și este ales deputat de Argeș, în mandatul 7 martie 1939 – 4 iulie 1940, la categoria Ocupațiuni Comerț și Industrie. În același parlament carlist este ales un alt piteștean, acest fost membru al P.N.Ț, și anume Ion Bunea, proprietar funciar. Bunea este ales la categoria Agricultură și Muncă Manuală.
Unul dintre primii parlamentari de Argeș a fost Ștefan Burchi, deținătorul unor mari moșii, dar cu vederi progresiste. Acesta a fost deputat de Argeș în Adunarea Electivă a Munteniei, din partea partidei naționale unioniste, fiind unul dintre cei care l-au votat pe Cuza ca domnitor și al Țării Românești la 24 ianuarie 1859. Ion Calu, fost proprietar, după naționalizarea din 1948 se convertește la comunism. Calu ajunge deputat al Regiunii Argeș în Marea Adunare Națională, circumscripția Rucăr (legislatura 3 februarie 1957 – 2 februarie 1961).
Mâine vom vorbi despre un deputat legionar de Argeș, prințul Alexandru Cantacuzino, veritabil personaj de roman…
Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
