Cinematograful „Sebastian Papaiani” este cel mai vechi din Pitești, fiind înființat în anul 1912, în sediul Băncii Populare, sub denumirea de Sala „Aquila”, în proprietatea lui Constantin Mircea.
Se proiectau filme la modă în acea perioadă, care nu aduceau profit, astfel încât, o perioadă, sala a devenit (și) sediul telefoanelor și poștei urbane. Istoria consemnează două momente importante. În 1930, la Cinematograful „Aquila” a rulat filmul „Venea o moară pe Siret”, realizat de regizorul german Martin Berger, după romanul lui Mihail Sadoveanu, dar din care s-au păstrat „doar titlul și numele câtorva personaje”.
La începutul anilor 30, cinematograful, cel mai mare și modern din oraș, devine și profitabil, astfel încât, în aprilie 1931, aflăm de la istoricul Petre Popa, este inaugurată proiectarea filmelor cu „aparat sonor, unicul din ţară, producţia Casei «Gaumont» din Paris, tip 1931, prezentând publicului un spectacol egal celui din Bucureşti.”
Întrucât clădirea teatrului din Pitești se deteriorase, la 6 martie 1948, la Sala „Aquila” se deschide, cu stagiune permanentă, Teatrul Muncitoresc (ulterior, Teatrul de Stat). Așa se face că aici se jucau și spectacole de teatru, dar se difuzau și filme.
Abia în anul 1959 are loc rebotezarea cinematografului, din „Aquila” (cunoscut așa vreme de 47 de ani), în „Modern”, deci acum fix 60 de ani. Anii 60, 70 și 80 au fost ani de glorie, cu săli pline și filme frumoase. După 54 de ani, „Modern” își schimbă iar denumirea, în „Sebastian Papaiani”. S-a dorit rebranduirea cinematografului, care o ducea tot mai greu după 1990, ca și omagierea celui mai mare actor pe care Piteștiul l-a dat țării.
S-a spus atunci: „În semn de omagiu pentru cariera de excepție în slujba culturii și artei vizuale din România, Municipalitatea din Pitești împreună cu Regia Autonomă de Distribuție și Exploatarea Filmelor – RADEF România Film au hotărât ca numele piteșteanului Sebastian Papaiani să fie purtat de Cinematograful Modern”. Începând cu 1 martie 2013.
Îmi aduc bine minte acea zi. Am petrecut ore bune, la Restaurantul „Victoria” din Pitești, alături de actorul Sebastian Papaiani și regizorul Geo Saizescu. Veniseră mai devreme – de la prânz – la eveniment, iar eu am fost cel desemnat pentru a întreține discuțiile. Păcat că nu am putut înregistra acele convorbiri, adevărate pagini de istorie a filmului românesc…
Prin taxele foarte mari impuse de Ministerul Culturii pentru închirierea unui film, fără sprijinul Centrului Național al Cinematografiei și al RADEF-România Film, „Cinematograful „Sebastian Papaiani” a dus-o tot mai greu în ultimii ani, fără bani de salarii și de căldură.
În 2016, am început demersuri pentru preluarea la Primăria Municipiului Pitești a Cinematografului „Papaiani”, la rugămintea directorului Constantin Curelea. Mai jos voi prezenta adresele oficiale adresate de primarul Cornel-Constantin Ionică, alături de răspunsuri primite. Am scos în față reușita proiectului cu Cinematograful „București”. Pe vremea premierului Cioloș, era cât pe-aci să reușim, dar s-a schimbat guvernul, care avea altă viziune. S-a dat și lege. Nu care cumva să mai fie dat primăriilor vreun cinematograf! Așa că nu am mai putut face nimic.
E nevoie ca noul ministru al Culturii, Bogdan Gheorghiu, să intervină în această chestiune, să modifice legea, să permită primăriilor să le preia, să le modernizeze și să le dea viață! Fostul ministru Ionuț Vulpescu a greșit enorm, în 2017, dominat fiind de viziunea etatistă asupra culturii.
Cinematograful „Papaiani” a continuat să aducă filme bune, am fost și în concurență, cum s-ar spune, prin Cinematograful „București” pe care îl conduc. Dar RADEF a intrat în 2018 în insolvență, iar Cinema „Papaiani” a pierdut lupta cu frigul, cu subfinanțarea. Nu a avut nici bani de promovare, contează enorm asta în zilele noastre, când multiplex-urile sunt la putere. Lovitura de grație a venit recent, când i s-a mai interzis să închirieze, pentru câțiva bănuți, sala pentru mici serbări școlare. Contau și acei bani, plăteau femeia de serviciu.
Așa că în prag de Sărbători, după… 107 ani de funcționare, Cinematograful „Papaiani” a fost închis. Oficial, temporar, până trece iarna și primăvara cea rece. Păcat!
La intrare, directorul Curelea a postat un mesaj patetic, un citat din Papaiani:
„<Să mori iubind cu ardoare ceva – care ar fi viața, parcă regretele despărțirii ar fi mai calde și recunosc că prin film am trăit două vieți. O să mor, lăsându-vă ca dar filmele mele. Cu drag! Sebastian Papaiani>
Acesta este testamentul artistic al Maestrului, scris pe afișul original al filmului Păcală, la data de 30 noiembrie 2015.”
P.S. Adresele oficiale prin care conducerea Primăriei Municipiului Pitești a încercat preluarea Cinematografului „Papaiani” (pentru că au apărut unele comentarii pe facebook că nu s-a făcut nimic), alături de răspunsurile primite. De telefoanele date nu vorbesc…
