Cei care au făcut politica Argeşului şi Muscelului, chiar a Ţării Româneşti, timp de un secol, au fost constituiţi în câteva mari şi puternice familii. Exemplele sunt cunoscute: Dinicu şi Iordache Golescu, cu copiii lor: Alexandru G. Golescu – Negru, Nicolae Golescu, Alexandru C. Golescu – Albu, Ştefan Golescu, Radu Golescu, Constantin (Dincă) Brătianu cu copiii, nepoţii, ginerii şi strănepoţii săi Ion C. Brătianu şi Dimitrie C. Brătianu, Ionel I.C. Brătianu, Constantin I.C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu, Dan D. Brătianu, George I.I.C. Brătianu, fraţii Constantin şi Nicolae Kretzulescu, fraţii Scarlat şi Nicolae Turnavitu etc.
Dacă fraţii Goleştii au jurat, la Paris, că nu vor avea copii, în schimb, Brătienii au avut o altă atitudine faţă de rostul unei familii, ajungându-se la o adevărată dinastie Brătianu (cum scria N. Iorga la moartea lui I.I.C. Brătianu; puterea lui Ionel Brătianu era, realmente, atât de mare încât se retrăgea şi revenea (de) la guvernare când dorea, la un moment dat ameninţând că va introduce republica dacă va mai fi „enervat cu ifose”).
Numele prezentate mai sus, spun, cred, destul de mult despre importanţa familiilor politice, despre rolul acestora în societate. În definitiv, cea mai mare încredere o ai în cei din familia ta, copiilor le lași moștenire nu doar averea, ci și o anumită poziție în societate.
În realitate, lucrurile erau și mai complicate. Liderii nu trăiau izolați ci, de cele mai multe ori, se și încuscreau. Căsătoriile din interes s-au practicat şi se practică în toate mediile sociale. Mişcându-se într-un anumit mediu social-politic, nici copiii politicienilor nu pot face excepţie de la această tradiţie (iar excepţiile întăresc regula). Pentru că facem o istorie a activităţii şi vieţii politicienilor argeşeni, să vedem ce lucruri interesante descoperim.
Constantin A. Kretzulescu (1809 – 1874, cu bacalaureat şi licenţă în drept la Paris, senator de Muscel, prim-ministru) a fost fiul marelui logofăt Alexandru Kretzulescu, descendent din familia lui Constantin Brâncoveanu. Mama sa, Ana Câmpineanu, era sora lui Ion Câmpineanu şi a mamei celebrului Ion Ghica. Constantin Kretzulescu a fost cuscrul lui Ion Ghica, iar ginerele său, George Bengescu, era nepotul de soră al lui A.G. Golescu. Fratele Nicolae Kretzulescu (1812 – 1900, doctor în medicină Paris, întemeietor al învăţământului medical în România) s-a căsătorit cu Sofia Iakovenko, fiica secretarului Consulatului rusesc din Bucureşti, nepoată prin alianţă a lui Ioan Odobescu, şeful oştirii ţării. Constantin I. C. Brătianu s-a căsătorit în 1907 cu fata lui Emil Costinescu (ministru de finanțe, primar al Bucureștiului; pe o moșia a sa s-a construit stațiunea Costinești). Constantin (Dinu) Brătianu, fiul lui Dimitrie Brătianu (6 august 1871-1934, doctor), s-a căsătorit cu nepoata lui Mihail Pherekyde (ministru, președinte al Adunării Deputaților). Ionel Brătianu a ţintit mai sus, la prinţese ş.a.m.d.
Fireşte, în aceste condiţii, şi promovările în ierarhia socială au avut legătură cu înrudirea. De pildă, Petre Cecropide, al doilea soţ al Cleopatrei Brătianu, sora cea mică a lui Ion şi Dumitru Brătianu (primul soţ, Părâianu, a fost şi el prefect de Muscel, cât a ţinut căsnicia!), va ajunge, din preşedinte al Tribunalului Argeş, primar de Piteşti şi parlamentar. Fiica lui Petre Cecropide şi a Cleopatrei, Masinca, se va căsători, a doua oară, cu Sache Nicolau, ajuns imediat prefect şi senator de Muscel în virtutea faptului că intrase în familia Brătianu. Normal, mai ales că Teodor G. Lerescu, alt nepot al fraţilor Ion şi Dumitru Brătianu, fiul Cleopatrei Brătianu, căsătorită mai întâi cu Gh. Lerescu, fusese senator de Argeş în două rânduri. De asta existau mai multe colegii! Nu-şi lăsa, nu-i aşa, Ion C. Brătianu nici un nepot fără rost.
Şi Nicolae Dimancea, înrudit cu familia Brătienilor, fiind căsătorit cu Tinca Furduescu, fata lui Alecu Furduescu şi a Anei, sora lui Ion C. Brătianu, ajunge deputat în mai multe rânduri şi prefect de Argeş. Ghiţă Enescu, la rându-i, cumnatul lui Ion C. Brătianu, căsătorit cu Zinca, a fost în mai multe rânduri deputat şi senator de Piteşti sau de Argeş. Avea dreptate Eminescu, atunci când denunţa, în ziarul Timpul, cu ocazia alegerilor din 1879, că la Piteşti votaseră neamurile lui Brătianu!
În fine, Constantin Alimănişteanu, un inginer de mine cu studii de specialitate la Paris, şef al Serviciului Minelor din România (1897), director al Industriei, Comerţului şi Minelor (1900), deputat de Muscel şi prefect de Ilfov, intrase în familie prin … fratele său, Alexandru, şi el ales rapid deputat şi senator liberal, preşedinte, din 1918, al P.N.L. Olt, după ce se căsătorise cu Pia (Caliopi) Brătianu, cea mai mică fiică a lui I.C. Brătianu…
Am dat aceste amănunte pentru a vă lăsa singuri, când voi publica o viitoare listă de parlamentari, să vedeți care e tatăl, care e ginerele, cumnatul, nepotul…
(va urma)
Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești și a alegerilor din Argeș”, de Jean Dumitrașcu
