CUM AR SUNA FILARMONICA… „GEORGE STEPHĂNESCU” DIN PITEȘTI?! (7)

Pitestiul vechi

Aș fi vrut să fac doar istorie aici, dar soarta a dorit ca din 2004 încoace să fiu implicat în istoria vieții muzicale argeșene, ca inițiator de festivaluri, concursuri sau de instituții. Nu mai zic de cele peste 1000 de concerte organizate. Articolul e o invitație la dezbatere publică, istoria fiind doar un pretext.

De-a lungul anilor, am primit trei propuneri ca Filarmonica Pitești să poarte un nume. „Dinu Lipatti” a fost cea mai frecventă, dar Filarmonica din Satu Mare purta acest nume din 1991. Profesorul Nicolae Drăgulănescu a insistat să îi zicem „Nicolae Brânzeu”. Muzicianul piteștean Moise Mitulescu a venit cu propunerea de „George Stephănescu” și, chiar zilele trecute, prof.univ. Ilie Popa, cu aceeași propunere. Personal, consider că numele de „Filarmonica Pitești” este de ajuns, în lipsa unor mari muzicieni, de talie națională, născuți la Pitești.

Cine a fost George Stephănescu? Născut la 13 decembrie 1843, la București, George Stephănescu a fost un cunoscut compozitor, dirijor și profesor de muzică. A fost de origine aromână, tatăl lui fiind președintele Camerei de Comerț din București. A studiat cu Eduard Wachmann la Conservatorul din București și cu H. Reber, la Conservatorul din Paris. Revenit în țară, a fost dirijorul Teatrului Național din București.

George Stephănescu a fost inițiatorul reprezentațiilor de operă în limba română și fondatorul a trei societăți lirice premergătoare Operei Române, intitulate „Mama soacră”, „Cometa” și „Scaiul bărbaților”, pe la 1882-1885. Unii (precum cei doi piteșteni amintiți mai sus) îl socotesc a fi creatorul Operei Naționale Române, dar nu este așa! Opera Română a fost înființată abia în 1921! Punct. Nu comparăm o companie care dă două spectacole pe an, cu o instituție adevărată, cu sediu propriu, salariați și program de stagiune pe un an de zile.

Dar muzicianul aromân Stephănescu are legătură cu Argeșul, de aici și propunerile. În 1873, compozitorul își construiește, după planurile sale, atras de locurile din comuna Arefu, județul Argeș, la Căpățânenii Ungureni, o casă de creație. Casa există și astăzi, fiind declarată monument istoric, în fața acesteia aflându-se un bust al lui George Stephănescu.

Dacă Opera Națională nu a decis să-i poarte numele, din 1921 încoace, de ce aș propune eu acest lucru? Doar pentru că a avut o casă de creație în Argeș?!

(Din volumul în curs de elaborare „Din istoria vieții muzicale piteștene”, de Jean Dumitrașcu)

1 thought on “CUM AR SUNA FILARMONICA… „GEORGE STEPHĂNESCU” DIN PITEȘTI?! (7)

Dă-i un răspuns lui Ion Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

8 + 1 =