INDIFERENT DE REGIM, ARGEȘENII AU FOST ÎN FRUNTEA ȚĂRII (9)

Pitestiul vechi

Soarta a făcut ca, indiferent de cine a fost şef al statului, politicienii argeşeni să se afle în fruntea celor care făceau şi desfăceau treburile ţării. Am vorbit de evenimentele de la 1848 şi 1859. Să reamintim că alegerea lui Cuza ca domnitor al celor două principate româneşti a fost posibilă în urma renunţării, de către Nicolae Golescu, la a fi ales domn al Ţării Româneşti, în favoarea lui Cuza. Pentru că erau în minoritate printre politicienii munteni, Brătienii şi Goleştii au… mobilizat poporul în faţa clădirii Adunării Elective, pentru a forţa unirea cu Moldova. Nicolae Golescu şi Dumitru Brătianu intră în Guvern.

Peste un an, generalul Golescu este numit în funcţia de prim-ministru. După alt an, e rândul fratelui său să fie premier. Mai târziu, va fi rândul Brătienilor să-şi urmeze unul altuia la şefia guvernului. La 22 ianuarie 1863, I.C. Brătianu, Ştefan Golescu şi A.G. Golescu-Negru, C.A. Rosetti şi Ion Ghica propun un amendament/moţiune de cenzură asupra întregii domnii a lui Cuza. Interesul ţării – respectarea ,,Convenţiunii de la Paris pentru organizarea definitivă a Principatelor Dunărene ale Moldaviei şi Valahiei’’, din 7 august 1858 – impun sacrificarea lui Cuza.

I.C. Brătianu e cel însărcinat să găsească un domn străin, după ,,monstruoasa coaliţie’’ din 11 februarie 1866, pentru a nu se mai repeta momentul penibil din 12 februarie, când Adunarea Electivă  îl proclamă domn pe Filip de Flandra. Aşa ajunge I.C.Brătianu la Carol-Ludovic de Hohenzolern, pe care-l aduce în ascuns în ţară. La 8 mai 1866, Nicolae Golescu îi întâmpină pe cei doi la Piteşti, după care merg la conacul Goleşti, unde pun ţara la cale. I.C. Brătianu e numit ministru de finanţe. La 25 iunie, I.C. Brătianu şi A.G. Golescu solicită desfiinţarea Senatului. Puterile garante (un fel de Parlamentul european de azi) intervin, spunând că asta ar conduce la ,,dezordine şi revoluţie’’. La 19 decembrie 1866, I.C. Brătianu îl critică pe prim-ministrul Ion Ghica pentru că nu reuşise, până la acea dată, votarea bugetului pe anul următor! Ghica demisionează în urma acestor critici! Cuvântul lui Brătianu avea greutate!

La acest nivel știau să își joace cartea politicienii argeșeni!

(va urma)

Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești și a alegerilor din Argeș”, de Jean Dumitrașcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

+ 2 = 7