Pentru alegerile din iulie 1927, Ionel Brătianu a propus P.N.Ț.-ului realizarea unui acord electoral, prin depunerea de liste comune! Era o premieră absolută! Național-țărăniștii ar fi avut 110 locuri în Adunarea Deputaților, liberalilor revenindu-le dublu, 220 de mandate. Maniu refuză, așă că liberalii proavă o nouă criză de guvern, Barbu Știrbey depunându-și demisia. Regele îl însărcinează pe Brătianu cu formarea noului guvern. P.N.L. revine la putere, în legislatura 17 iulie 1927 – 10 noiembrie 1928, toți parlamentarii de Argeș fiind membri ai acestui partid! Practic, niciun țărănist nu a fost ales, așa de mare era influența lui Brătianu!
Ionel Brătianu a condus nu numai guvernul, dar și pe regele Ferdinand, preocuparea sa principală fiind aceea de a menține cele hotărâte la 4 ianuarie 1926, și anume dezmoștenirea lui Carol al II-lea. Ținând cont de starea sănătății regelui, Ionel Brătianu a cerut convocarea Corpurilor legiuitoare pentru 19 iulie 1927, și nu la 27 iulie, cum se anunțase inițial. În zadar. O dată cu declararea Parlamentului ca legal constituit s-a anunțat și moartea regelului Ferdinand. Se pare că regele murise cu mai multe ore înainte decât s-a anunțat oficial, dar acest lucru a fost ținut secret în mod deliberat. Conform Constituției, ar fi trebuit convocat vechiul Parlament, averescan, fapt ce nu-i convenea lui Brătianu.
După moartea regelui Ferdinand, Brătianu rămâne stăpânul absolut al țării, membrii regenței fiind sub influența sa. Nici regina Maria nu mai are niciun cuvânt de spus, la acea dată. Când aceasta l-a anunțat că vrea să meargă la Paris pentru a discuta chestiuni de familie cu Carol al II-lea, Ionel Brătianu i-a replicat: „Dacă mă mai plictisiți cu afacerile dumneavoastră familiale, voi proclama republica!”
(va urma)
Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
