NICOLAE ENESCU, REALES DEPUTAT DE ARGEȘ DUPĂ 44 DE ANI (100)

Pitestiul vechi

Îmi aduc aminte, cu nostalgie, anii 1990-1992, când stăteam destul de des de vorbă cu deputatul Nicolae Enescu, dr. Victor  Mărtoiu, Viorel Raicu, Mircea Cioară, Leonard Soare ori Radu Vișinescu, cei mai importanți membri ai P.N.L. de atunci. De un deosebit respect la Pitești se bucura Nicolae Enescu, un om cu un destin excepțional, deși președinte era dr. Mărtoiu. L-am și supărat într-un rând, spunându-i că sunt republican, că îmi place să-mi aleg președintele, neștiind cât de monarhist pur-sânge este!

Nicolae Enescu s-a născut la 26 noiembrie 1911, în satul Petrești al comunei Coșești, județul Argeș. După absolvirea Facultății de Drept a Universității București, în 1933 intră în P.N.L. Între 1934-1937 este președintele organizației tineretului universitar P.N.L. Muscel și, mai apoi, secretar zonal al acestui partid până când regele Carol al II-lea interzice partidele în 1938.

Participă la alegerile (trucate de P.C.R.) din 1946, între 1946-1948 fiind deputat, din partea Muscelului, pe lista P.N.L. –Gheorghe Tătărescu, partid din conducerea căruia a făcut parte la nivel național. În 1948, după abolirea monarhiei, Nicolae Enescu organizează o mișcare de rezistență anticomunistă în Munții Făgăraș, luptând cu arma în mână împotriva bolșevizării țării.

În 1949, este arestat și condamnat la 20 de ani de temniță grea, cu confiscarea averii. Este eliberat în 1964, după 15 ani petrecuți în cele mai negre pușcării comuniste, fiind, în câteva rânduri, în postura de a fi executat („mă duceau într-o pădure, noaptea, și îmi ziceau: <banditule, întâi îți sapi groapa, apoi te împușcăm!>”, mi-a povestit). Își câștigă, la ieșirea din pușcărie, existența cu greu, marele jurist lucrând pe șantiere din București, unde se și stabilește.

La 22 decembrie 1989, acasă la Dan Amedeo Lăzărescu, Nicolae Enescu și Sorin Botez, toți trei foști colegi de celulă, pun la cale reînființarea P.N.L. În zilele următoare, Nicolae Enescu ia legătura cu foști liberali, pentru a se organiza, astfel încât să înscrie la Tribunal partidul cât mai repede. Deși a fost rugat să preia funcția de președinte, Nicolae Enescu a refuzat, mulțumindu-se cu cea de prim-vicepreședinte. Mai mult, în ianuarie 1990, a fost cel care l-a invitat pe Radu Câmpeanu să vină de la Paris și să preia conducerea P.N.L.

Dl. Nicu Enescu va candida, la 20 mai 1990, pe lista P.N.L. Argeș, la Adunarea Deputaților, fiind ales deputat, cu voturile a 22.570 de argeșeni. Ce soartă de supraviețuitor! Mai fusese ales deputat în 1946 și, iată, este iarăși deputat, în 1990. De fapt, deputat de Argeș ar fi trebuit să ajungă președintele organizației județene de atunci, dr. Victor Mărtoiu, dar, ca în filme, cu… o oră înainte de depunerea listelor la biroul electoral județean, sosit intempestiv de la București, Radu Câmpeanu a inversat locul prim de la Senat cu cel pentru Adunarea Deputaților. Așa că dl. Mărtoiu a candidat la Senat, dar nu a luat suficiente voturi, toate cele trei mandate fiind adjudecate de candidații F.S.N. Amănuntul denotă că Radu Câmpeanu știa cu exactitate câte procente va scoate PNL la alegerile de atunci.

Ajuns în Parlament, Nicolae Enescu este ales președinte al Comisiei de anchetă privind distrugerea, la Berevoiești-Argeș, a multor documente din arhiva fostei Securități de către S.R.I. La 26 noiembrie 1991, se constituie Convenția Democrată Română, din care PNL face parte, dar în care va trebui să joace un rol secund, vioara întâi fiind P.N.Ț.C.D.-ul lui Corneliu Coposu. Sătul să joace rolul secundar, plus că apăruse ideea ca Emil Constantinescu să candideze la președinție în 1992, Radu Câmpeanu părăsește C.D.R. în aprilie 1992, dar nu tot partidul îl urmează, câțiva constituind P.N.L.-C.D., în jurul lui Niculae Cerveni.

Nicolae Enescu rămâne fidel lui Radu Câmpeanu. La alegerile din septembrie 1992, P.N.L. nu mai intră în Parlament. Se mai întâmplase ceva între timp. La 20 iulie 1992, Radu Câmpeanu îl propune pe regele Mihai I drept candidat al P.N.L. la președinția României! A fost un șoc. Nicolae Enescu îl însoțește pe Radu Câmpeanu la Versoix pentru a-l convinge pe rege să accepte candidatura. Nici vorbă de așa ceva. La scurtă vreme, Câmpeanu pierde postul de președinte al partidului, fiind preferat Mircea Ionescu-Quintus.

Nicolae Enescu moare la data de 6 decembrie 1993, fiind înmormântat în cimitirul din satul natal…

Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + = 20