DOAR 21,2% ARGEȘENI AU VOTAT CU EMIL CONSTANTINESCU ÎN 1992 (116)

Pitestiul vechi

La 27 septembrie 1992 au avut loc alegeri prezidențiale și parlamentare, desfășurate în baza noii Constituții din 8 decembrie 1991. Prezint, mai jos, votul dat de argeșeni. Inutil să precizez că este bine să ne reamintim trecutul, pentru a înțelege prezentul și a prefigura viitorul.

La alegerile prezidențiale a participat și un argeșean, Emil Constantinescu, absolvent al Liceului „Nicolae Bălcescu” (Colegiul Național „I.C. Brătianu”) din Pitești, din partea C.D.R., adus de Nicolae Manolescu în Alianța Civică și susținut de Ana Blandiana, pe lângă Corneliu Coposu, drept candidat al C.D.R. la șefia statului. Dar Emil Constantinescu a luat, în Argeș, un număr mic de voturi, cu mult mai puține față de media pe țară (31,24%).

Astfel, la alegerile din 1992, s-au prezentat la vot 353.462 de argeșeni (mai puțini decât în 20 mai 1992), din cei 475.836 înscriși pe liste. Candidații la președinție au fost votați după cum urmează: 1) Ion Iliescu (F.D.S.N.) – 214.986 voturi (63,8%); 2) Emil Constantinescu (C.D.R.) – 71.030 (21.2%); 3) Gheorghe Funar (P.U.N.R.) – 19.193 (5,5%); 4) Caius Traian Dragomir (F.S.N.) – 14.609 (4,1%); 5) Mircea Druc (independent, din Republica Moldova) – 8013 (2,3%); 6) Ion Mânzatu (P. Republican) – 7284 (2,1%). Față de 1990, când luase 92,55% din voturile argeșenilor, pentru Ion Iliescu era o scădere semnificativă. Curios este că Petre Roman nu a candidat din partea F.S.N., poetul și eseistul Caius Traian Dragomir neavând nicio șansă.

Pentru desemnarea președintelui României a fost necesară organizarea unui al doilea tur de scrutin, la 11 octombrie 1992. Argeșenii au fost chemați să aleagă între primii doi clasați, Ion Iliescu și Emil Constantinescu. S-au prezentat la vot 356.002 cetățeni. Ion Iliescu a primit 254.564 voturi (74,2%), iar Emil Constantinescu – 88.507 (25,8%; media pe țară: 38,57%), primul fiind reales președinte al republicii, pentru un al doilea mandat.

Să vedem și cum au votat argeșenii pentru Camera Deputaților pentru cei circa… 500 de candidați locali: 1) F.D.S.N. – 112.610 voturi (37,2%); 2) C.D.R. – 51.823 (17,1%); 3) F.S.N. – 26.074 (8,6%, mai mult decât candidatul propriu la președinție!); 4)P.S.M. – 21.134 (7%); 5) P.R.M. – 21.103 (7%); 6) P.U.N.R. – 9518 (3,1%); 7) P.N.L. – 8470 (2,8%); 8) P. Socialist Democratic Român – 6727 (2,2%); 9) P.D.A.R. – 6673 (2,2%); 10) M.E.R. – 6180 (2%); 11) P. Republican – 4727 (1,6%); 12) Solidaritatea Națională Democrată – 3456 (1,1%); 13) U.L.B. – 2555 (0,8%); 14) Uniunea Liberă Democrată a Romilor – 1982 (0,7%); 15) Uniunea Democrat Creștină – 1739 (0,6%); 16) Constantin Safta (independent) – 1508 (0,5%); 17) P. Viitorul Democrat al Patriei – 1286 (0,4%); 18) P.N.Ț.C.D. Independent – 1164 (0,4%); 19) P.U.R. – 1004 (0,3%); 20) P.N.Ț. – 992 (0,3%); 21) U.D.M.R. -932 (0,3%); 22) Partida Romilor – 893 (0,3%); 23) N.P.L. – 852 (0,3%), 24) P.U.S.D. – 816 (0,3%); 25) P. Laburist Român – 813 (0,3%); 26) Constantin Crișu (ind.) – 780 (0,3%); 27) P. Liberal Monarhist – 741 (0,2%); 28) P. Român pentru Noua Societate – 729 (0,2%); 29) P. pentru Cinstirea Eroilor Revoluției și Salvarea Națională – 681 (0,2%); 30) Convenția Solidarității Sociale – 677 (0,2%); 31) P. Republican de Unitate a Românilor – 528 (0,2%); 32) Uniunea Elenă – 523 (0,2%); 33) Ion Tomescu (ind.) – 515 (0,2%); 34) P.S.D. Independent – 474 (0,2%); 35) P. Democrat Cooperatist – 445 (0,2%); 36) Uniunea Generală a Romilor – 407 (0,1%); 37) P. Țiganilor – 385 (0,1%); 38) P.S.D.T. – 300 (0,1%); 39) Uniunea Armenilor – 263 (0,1%); 40) P. Român Democrat Popular Realist Revoluționar – 226 (0,1%); 41) Mișcarea pentru România – 226 (0,1%); 42) P. Voința Poporului – 178 (0,1%).

Au ajuns deputați patru candidați ai F.D.S.N., doi ai C.D.R. și câte unul de la F.S.N., P.R.M. și P.S.M.

Iată și rezultatele pentru Senat: 1) F.D.S.N. – 111.854 voturi (36,5%); 2) C.D.R. – 55.389 (18,1%); 3) F.S.N. – 32.704 (10,7%, mai mult decât candidatul propriu la președinție!); 4)P.R.M. – 24.075 (7,9%); 5) P.S.M. – 20.176 (6,6%); 6) P.U.N.R. – 9044 (2,9%); 7) P.D.A.R. – 7363 (2,4%); 8) M.E.R. – 6469 (2,1%); 9) P.N.L. – 6101 (2,1%); 10) P. Socialist Democratic Român – 5401 (1,8%); 11) P. Republican – 4621 (1,5%); 12) Solidaritatea Națională Democrată – 4597 (1,5%); 13) U.L.B. – 2559 (0,8%); 14) P. Laburist Român – 2379 (0,8%); 15) P.U.S.D. – 1610 (0,6%); 16) Gheorghe Jinga (independent, candidase și la funcția de primar în februarie același an) – 1601 (0,5%); 17) Partida Romilor – 1276 (0,4%); 18) P. Liberal Monarhist – 960 (0,3%); 19) Convenția Solidarității Sociale – 871 (0,3%); 20) P. pentru Cinstirea Eroilor Revoluției și Salvării Naționale – 867 (0,3%); 210 N.P.L. – 626 (0,2%); 22) P. democrat Cooperatist – 621 (0,2%); U.D.M.R. – 621 (0,2%); 240 P.U.R. – 618 (0,2%); 25) P. Republican de Unitate a Românilor – 612 (0,2%); 26) P.N.Ț. – 569 (0,2%); 27) P. Viitorul Democrat al Patriei – 430 (0,1%); 28) P.N.Ț.C.D. Independent – 428 (0,1%); 29) Mișcarea pentru România – 385 (0,1%); 30) Uniunea Liberă Democrată a Romilor – 385 (0,1%); 31) P. Român pentru Noua Societate – 370 (0,1%); 32) Uniunea Generală a Romilor – 301 (0,1%); 33) P.S.D.T. – 247 (0,1%); 34) P. Țiganilor – 237 (0,1%); 35) P. Român Democrat Popular Realist Revoluționar – 157 (0,1%).

Au intrat în Senat doi candidați ai F.D.S.N., unul al C.D.R. și unul al F.S.N. Dar despre noii parlamentari voi vorbi în zilele care urmează.

Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 6 = 2