Vasile Nițu s-a născut la 20 iunie 1950, în comuna Retevoiești, Argeș, în familia lui Neculae și Maria Nițu. După ce urmează Liceul „Alexandru Odobescu” din Pitești, devine student al Facultății de Energetică, Secția Centrale nuclear-electrice a Institutului Politehnic București, facultate pe care o absolvă în 1975. În același an ajunge inginer stagiar la „Electrocentrale” Borzești, după care, în 1976, se transferă ca inginer la Secția Termoficare Pitești. Între 1980-1983 este șef secție, în 1983 promovând ca șef atelier proiectare, iar între 1984-1989 este șef al Sectorului Tehnic la Consiliului Popular al județului Argeș.
Pe 22 decembrie 1989 este printre primii participanți activi la revoluție (deține Certificatul nr. 9667/10.09.1992 de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Remarcat prin fapte deosebite”). Chiar din 22 decembrie 1989, este numit de revoluționarii argeșeni ca vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale.
La 5 ianuarie 1990 este numit primar (prefect) al județului Argeș, poziție din care asigură conducerea județului într-o perioadă foarte grea și tulbure, când fiecare zi aducea noi probleme. Este cel care înființează Universitatea din Pitești, împreună cu președintele C.P.U.N. Argeș, Călin Chiriță, obținând de la Guvern statutul de universitate a institutului existent. Demarează, printre altele, și construcția ori extinderea unor școli din Pitești și Mioveni. A aprobat înființarea de noi piețe în Pitești etc.
La alegerile din 20 mai 1990 este desemnat cap de listă pentru Senat din partea F.S.N. Argeș, obținând 315.000 de voturi din partea argeșenilor. A fost membru în comisia pentru administrație publică locală a Senatului, contribuind personal la elaborarea legislației în domeniu și la elaborarea și aplicarea Constituției. În numele parlamentarilor de Argeș a propus, împreună cu Dan-Cristian Popovici, o Lege a agriculturii, în același timp cu proiectul Legii nr. 18, inițiat de Guvern. În proiectul argeșean se prevedea reconstituirea parțială a dreptului de proprietate asupra pământului, restul terenurilor urmând a rămâne la C.A.P.-uri, acestea fiind transformate ulterior în societăți comerciale în care țăranii să fie acționari. Așa cum s-a procedat în alte țări est-europene. Dar majoritatea parlamentară de atunci – din care făcea parte – a preferat proiectul Guvernului Petre Roman.
În cei doi ani, senatorul Nițu a luat de nenumărate ori cuvântul în plen sau la comisie, pe probleme diverse. Vasile Nițu a făcut parte și din primul grup parlamentar român care a vizitat Republica Moldova după 1990.
În 1992, când Petre Roman se desprinde de Ion Iliescu, Vasile Nițu este membru fondator al frontului Democrației Sociale din România, fiind desemnat să înființeze și să organizeze acest partid în județul Argeș. La alegerile locale din luna februarie 1992, din postura de senator, este ales primul consilier județean din județ (pe atunci, consilierii județeni erau desemnați de către consilierii locali din întreg județul), dar, la validare, renunță la această calitate, rămânând senator.
În septembrie 1992, este cap de listă pentru Camera Deputaților din partea F.D.S.N. Argeș, obținând voturile a 112.610 argeșeni. După validarea ca deputat, la 24 decembrie 1992, Vasile Nițu este numit de către primul-ministru Nicolae Văcăroiu în funcția de prefect al județului Argeș. Ajunge, așadar, pentru a doua oară prefect de Argeș, după două mandate de parlamentar.
În perioada decembrie 1992-mai 1995, Vasile Nițu a coordonat activitatea Prefecturii Argeș și a serviciilor descentralizate ale ministerelor, în calitate de prefect. Toate marile investiții derulate în Argeș poartă semnătura prefectului Vasile Nițu. Împreună cu șefii organelor locale a inițiat construcția a numeroase obiective de investiții: un nou sediu al Bibliotecii Județene Argeș, extinderea Muzeului Județean de Istorie, a Universității din Pitești etc. Este cel care contribuie la înființarea Curții de Apel Pitești, prin evacuarea Palatului Culturii.
Vasile Nițu a intervenit personal la Ion Iliescu în momentul în care ministrul Liviu Maior nu dorea să preia la Ministerul Educației Naționale investiția de la Universitatea din Pitești. În 1994, deși prefect la Pitești, a făcut parte dintr-o misiune de lobby a statului român în S.U.A. În aceeași perioadă a sprijinit, totodată, acțiunea de privatizare prin MEBO a unor societăți precum CIMUS Câmpulung, ARPO Curtea de Argeș, ALPROM Pitești etc.
În luna mai 1995 a demisionat din funcția de prefect, în urma unei ample campanii de presă. Singura acuzație: implicarea în diverse firme private. Îmi aduc aminte că am publicat o pagină mare de ziar, în mai 1995, în ziarul „România liberă”, despre afacerile în care era amestecat. După demisie, Vasile Nițu lucrează, până în luna decembrie 1996, ca inspector guvernamental în cadrul Guvernului României, până la venirea lui Victor Ciorbea la putere.
Vasile Nițu a fost omul vremurilor noi, care a înțeles că fără bani nu se poate face politică. Începând din luna mai 1990, în paralel cu activitatea politică, Nițu a desfășurat unele activități economice private, activități cărora li s-a dedicat exclusiv din 1997, de când s-a retras din politica activă. În anul 2000, mi-a sponsorizat o carte, neținând cont de cât îl criticasem ca ziarist. Marele său dușman a fost Constantin Nicolescu. Prin 2002 a inițiat, din umbră, un ziar local, unul de „autoapărare”, cum îmi zicea. A rămas un fin observator al vieții politice din Argeș, fiind unul dintre cei mai bine informați oameni din Pitești.
La 70 de ani, Vasile Nițu pare mai tânăr și mai în energic ca oricând, conducându-și, senin, afacerile. Secretul? De mai mulți ani trăiește efectiv după principiile enunțate de Mikhail Tombak în cartea „Cum să trăim 150 de ani”. Mi-a recomandat-o, o am în bibliotecă, dar nu găsesc deloc timp să o citesc!
Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
