Dintr-un proces-verbal din anul 1950, aflat la Serviciul Județean Argeș al Arhivelor Naționale în fondul Primăriei Pitești (menționez aici că „ Pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19 (coronavirus), sălile de studiu și ghișeele de relații cu publicul din sistemul Arhivelor Naționale vor fi închise în perioada 11-31 martie 2020”), descoperim și cum s-a încheiat o ședință ținută în 1950 la Primăria orașului Pitești. Ședința a fost condusă de primarul comunist Marin Teodorescu, la care au participat consilieri și aparatul propriu.
O ședință în care primarul Teodorescu a vorbit despre un plan cincinal de dezvoltare a orașului și, în cadrul acestuia, de urgentarea electrificării Piteștiului. A mai adăugat că se impune stârpirea speculanților și, firește, a „dușmanilor de clasă”. Ședința s-a terminat apoteotic, după cum se va vedea imediat. Limbajul de lemn se născuse și el. Citez:
„Ședința a luat sfârșit la orele 20.30 printr-o caldă și entuziastă manifestare din partea celor prezenți, la care se vedea o încredere și armonie deplină. Această armonie își găsea viață în dorul de muncă pentru ei reciproc, dublat de încrederea în experiența sovietică și Partidul care îi călăuzește în orice muncă.
Tot timpul s-a ovaționat pentru genialul strateg militar și mare dascăl al Proletariatului mondial și apărătorul păcii pentru o viață mai bună, mai fericită a oamenilor muncii din întreaga lume, strigându-se lozinci și scandându-se numele tov. Stalin”. (s.m.)
De altfel, un portret uriaș al lui Stalin era cocoțat pe clădirea Sfatului Popular Județean Argeș, alături de portretele celorlalți „sfinți” ai comunismului, după cum am arătat la 20 octombrie 2019 în acest ziar. Nu știu dacă și pe Primărie, în absența unor fotografii de epocă.
Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
