În anul 1900, au început amenajările, ca loc de promenadă, în pădurea Trivale, coordonate prin Prefectura Argeşului, la inițiativa prefectului Mihail Manolescu, cel căruia i se va ridica, în 1915, o statuie în parc, la un an de la dispariția sa, în semn de aleasă cinstire. La 16 martie 1902, Primăria Pitești comandă în Austria contelui Thedeus Graf Lubenschi puieţi arbori ornamentali pentru Parcul “Trivale”. În comandă se aflau: brazi, pini austreci, pini rigida, pini cembra, molizi şi măslini sălbatici, fapt ce a contribuit enorm la creșterea atractivității parcului.
Din păcate, nu există nicio lucrare dedicată Parcului Trivale, în ciuda importanței acestuia, istoricii locali de azi sau de ieri fiind ocupați cu alte subiecte mai arzătoare. Cert este că în scurt timp de la inaugurare, parcul a devenit principalul loc de promenadă al piteștenilor. Există, în schimb, din fericire, zeci de imagini cu parcul, îndeosebi din perioada interbelică, dar nu e locul să le reproducem acum.
Parcul Trivale a devenit, în ultima vreme, un subiect de dezbatere al politienilor locali și al opiniei publice, discuția purtându-se asupra „ariei protejate”. Ce-i drept, sunt două lucruri distincte, Parcul Trivale, care aparține Piteștiului, și Pădurea Trivale, care aparține mai multor localități din jur…
Noi, aici, nu facem politică, doar încercăm să prezentăm imagini din trecut…
(Nota redacției: Cartea poștală din 1938, circulată, și fotografie din Parcul Trivale, din 1930, din colecția particulară a lui Cătălin Tudor, colecționar și anticar din Pitești. Textul îi aparține lui Jean Dumitrașcu. Cred că reușim, la anul, să publicăm un album inedit cu Piteștiul vechi! Reproducerea cărții poștale și a fotografiei de epocă este interzisă, fără acordul lui Cătălin Tudor)
