La alegerile din noiembrie 1996 pentru Președinție, directorul S.R.I. Virgil Măgureanu a declarat, dimineața, pe posturile tv de atunci, că a votat pentru schimbare. A fost un semnal cât se poate de clar dat către cei implicați în alegeri. Campania electorală a fost una aprig disputată. Cei mai mulți candidați au poposit și la Pitești și în alte localități din județ la întâlniri electorale. I-am însoțit ca ziarist.
Fiecare și-a făcut campanie după puteri. Ion Iliescu, la 24 octombrie 1996, a reușit să atragă mari mulțimi în Pitești, Topoloveni, Curtea de Argeș și Câmpulung. Peste câteva zile, Emil Constantinescu s-a plimbat triumfal pe Strada Mare din Pitești și a vizitat o întreprindere la Curtea de Argeș (ajutat de primarul țărănist Gh. Nicuț), refuzând să meargă la ANA IMEP (unde se desfășura o mare grevă generală, oricât a insistat deputatul Sergiu Rizescu). Petre Roman a avut succes în Costești și Pitești, proclamând peste tot că Ion Iliescu poate fi învins, fiind secondat de Tudor Pendiuc și Cristi Neguț. Vadim Tudor a defilat și el pe Strada Mare din Pitești, dar mai mult succes a avut la Câmpulung. Primarul Gheorghe Funar s-a întâlnit cu alegătorii în sala de ședințe a Primăriei Pitești, fiind prieten cu primarul Tudor Pendiuc. În aceeași sală a poposit Constantin Mudava, bioenergeticianul, vindecătorul lui Ceaușescu, cel cu „fenomenul Mudava”. Tot la Primăria Pitești a ajuns și generalul Nicolae Militaru, fost agent al K.G.B.-ului sovietic, ajutorul lui Iliescu la revoluție, acesta strângând vreo 100 de simpatizanți în sală (ehei, încă nu a scris nimeni despre kaghebiștii piteșteni, unul ar fi putut să ajungă prefect!).
Scriitorul și istoricul literar George Muntean s-a întâlnit cu pensionarii la Casa Albă, după care a dat o fugă la sediul S.R.I. Argeș, ca să fie ajutat într-o problemă cu un… teren (țin minte că am vorbit pe drum despre francmasonerie, Muntean fiind membru de vază al acesteia). Ioan Pop de Popa s-a mulțumit cu un interviu la Antena 1 Pitești, televiziune deschisă la începutul acelui an. Radu Câmpeanu a mers, la rându-i, în mai multe localități. Marele critic literar Nicolae Manolescu a preferat să se întâlnească, la Universitatea din Pitești, cu profesori și studenți de la Litere. Tudor Mohora a făcut o conferință de presă la sediul partidului de pe strada Kogălniceanu. Cred că primul care și-a făcut campanie la Pitești a fost poetul Adrian Păunescu, la 13 octombrie, însoțit de (încă) deputatul Dumitru Drăguț. Nu cred că au venit la Pitești independentul Nuțu Anghelina, udemeristul Frunda ori reprezentantul „automobiliștilor”, C-tin Niculescu.
Și a venit ziua votării. Cele 316.717 de voturi valabil exprimate, date de argeșenii care s-au prezentat la urne pentru alegerea președintelui României, s-au împărțit după cum urmează: 1) Ion Iliescu (P.D.S.R.) – 151.434 de voturi (42,11%); Emil Constantinescu (C.D.R.) – 90.974 (25,24%); 3) Petre Roman (U.S.D.) – 68.102 (18,96%); 4) Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) – 24.762 (6,89%); 5) Tudor Mohora (P.S.) – 5545 (1,54%); 6) Gheorghe Funar – 5400 (1,50%); 7) Adrian Păunescu (P.S.M.) – 3046 (0,85%); 8) Nicolae Manolescu (A.N.L.) – 2034 (0,57%); 9) Ioan Pop de Popa (P.U.R.) – 1421 (0,40%); 10) Radu Câmpeanu (P.N.L.-C) – 1238 (0,34%); 11) George Muntean (P. Pensionarilor) – 1207 (0,34%); 12) Constantin Mudava (independent) – 1192 (0,33%); 13) Nuțu Anghelina (independent) – 933 (0,26%); 14) Constantin Niculescu (P. Automobiliștilor) – 752 (0,21%); 15) – Gyorgy Frunda (U.D.M.R.) – 578 (0,16%); 16) Nicolae Militaru (independent) – 576 (0,16%).
În turul al doilea de scrutin pentru alegerea președintelui țării, din 17 noiembrie 1996, au intrat Ion Iliescu și Emil Constantinescu. Participarea la vot a argeșenilor a fost sporită față de 3 noiembrie, prezentându-se la urne 366.651 cetățeni. Și de această dată, Ion Iliescu a fost favoritul argeșenilor, primind 212.603 voturi (58,38%), în vreme ce argeșeanul Emil Constantinescu a primit 151.597 de voturi (41,62%). Cum în alte părți ale țării s-a votat altfel, a fost ales ca președinte al României Emil Constantinescu. Pe perioada mandatului, a efectuat destule vizite la Pitești sau în Argeș. De altfel, și în prezent participă la o serie de manifestări desfășurate la Pitești, onorându-și titlul de Cetățean de onoare al municipiului, obținut în 1998.
Mâine vom vedea cum s-a votat pentru Senat și Camera Deputaților, ce nume noi au apărut…
Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
