ION DINCĂ „TELEAGĂ”, DEPUTAT DE ARGEȘ ȘI PRIM-SECRETAR (81)

Pitestiul vechi

După cei cinci ani (1968-1973) în care județul Argeș a fost condus de un om blând, însuflețit de idealuri, cu deschidere către oameni, și anume Gheorghe Năstase (despre care am scris), la cârma Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Argeș a venit, la 21 aprilie 1973, generalul-locotenent (cu 3 stele) Ion Dincă, supranumit „Teleagă” („Te-leagă”). Porecla o avea de prin 1959-1960, după ce primise, în 1958, sarcina de a-i ancheta pe… comuniştii care nu corespundeau cerinţelor partidului.

Ion Dincă era la bază strungar. Născut în 1928, în comuna Cobia, Dâmbovița, va ajunge, la 14 ani, ucenic (1942–1946) și strungar (1946–mai 1948) la Fabrica „Nitramonia“ Făgăraș. Intră în P.C.R. în 1947 și este trimis, în 1948, să urmeze Școala Militară Politică nr. 1 Ineu (până în februarie 1949, când primește gradul de locotenent). Urmează alte cursuri militare, având o carieră fulgerătoare, fiind numit în numeroase funcții (nu le enumăr, mi-ar lua mai mult de 10 rânduri).

În 1961, după ce fusese numit general cu o stea, este ales deputat al Regiunii Argeș (circumscripția Potcoava) în Marea Adunare Națională. Este reales deputat de Argeș în 1965, dar din partea circumscripției nr. 26 Mozăceni. În 1969 va obține un alt mandat de deputat, dar din partea județului natal, Dâmbovița. Ultimul mandat de deputat de Argeș (circumscripția Câmpulung) va fi în legislatura 1975-1980. Va rămâne în M.A.N. până în 1989, dar ca deputat de Olt și de Constanța.

Așadar, când ajunge prim-secretar al județului Argeș, cu două mandate de deputat în spate, generalul Ion Dincă „Teleagă” era binecunoscut de către argeșeni, fie de activiști, fie de oamenii simpli. Cunoscut prin duritatea sa. Toți se temeau de el. Se spune că stătea cu pistolul pe birou. Mai multe clădiri din „Piteștiul vechi” au fost demolate la ordinul său, deși erau impunătoare.

Și el vrea să se construiască masiv, cartierul Găvana 1 i se datorează. Ca și Sala Sporturilor. Dar cel mai implicat a fost în finalizarea Transfăgărășanului, mobilizând foarte mulți militari acolo. Dar și mulți deținuți de drept comun. Trebuie știut că Drumul Național 70 Transfăgărașan, de 86 km, având cota maximă la 2050 metri, la Bâlea-Lac, a fost realizat îndeosebi de militari în termen și de pușcăriași, numărul muncitorilor de la trusturi de construcții fiind restrâns. Transfăgărășanul va fi inaugurat la 20 septembrie 1974, în prezența lui Nicolae Ceaușescu.

Generalul Dincă intervine energic și când, la 14 aprilie 1974, de Paște, are loc o puternică explozie, urmată de incendii, la secția Piroliză I din Combinatul Petrochimic Pitești, soldată cu mai mulți răniți și pagube. „Teleagă” aduce 50 de mașini de luptă ale pompierilor militari din Argeș, București, Târgoviște, Râmnicu Vâlcea, Slatina și Ploiești, care se luptă două zile cu flăcările. Vina cade pe directorul general Sava Costache, care este destituit, deși acesta nu făcuse decât să urmeze directivele partidului, de a realiza planul cincinal în patru ani și jumătate.

Ceaușescu a apreciat activitatea generalului de 3 stele desfășurată trei ani în Argeș ca prim-secretar. Așa că îl numește, la 15 iunie 1976, primar general al Bucureștiului. Și în această funcție a excelat prin duritate, dar și spirit organizatoric, astfel încât este numit viceprim-ministru al Guvernului și ministrul Construcțiilor Industriale (1 febr. 1979–1 apr. 1980) și primviceprim-ministru al Guvernului (1 apr. 1980–22 dec. 1989). Era printre cei mai apropiați colaboratori ai lui Ceaușescu, alături de Tudor Postelnicu, Ion Bobu şi Manea Mănescu. „Teleagă” poate ar fi ajuns și prim-ministru, dacă nu veneau evenimentele din 22 decembrie 1989.

Fostul deputat de Argeș și fostul prim-secretar de Argeș este arestat de noul regim instaurat la 22 decembrie 1989 și condamnat, în lotul „CPEx”, la 15 ani de închisoare pentru reprimarea revoluției și „subminarea economiei naționale”. Subminare, da, deși făcuse invers, construise sute de obiective economice în țară. Execută la Jilava 5 ani și trei luni de închisoare. A ieșit ultimul, cu barbă albă până la brâu, ceilalți tovarăși închiși obținuseră destul de repede eliberarea prin diverse tertipuri medicale.

Liber, devine consilier la firma ginerelui său, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo. Stă retras, nu mai apare în viața publică, socotindu-l pe Ion Iliescu vinovat de tot ce s-a întâmplat rău în țară după 1989. Moare la 9 ianuarie 2007.

Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

− 1 = 1