În 1968, ajunge primar al Piteștiului Alexandru Popescu. Născut în județul Buzău în 1928, Alexandru Popescu se stabilește la Pitești în 1946 după ce absolvise, în acel an, Școala de Poligrafie din Craiova. Lucrează vreme de doi ani ca tipograf, după care intră în mișcarea muncitorească locală. Dornic de perfecționare, mai ales că este ales secretar al organizației de tineret a P.M.R. a regiunii Argeș (1950-1961), în 1960 finalizează Școala Medie Nr. 2 (Colegiul „Zinca Golescu”) și, în 1966, Institutul de Științe Economice din București. Partidul începuse să înțeleagă că e nevoie de pregătire școlară pentru cadrele de conducere, după ce, la începutul regimului, se bazase pe tot felul de oportuniști analfabeți.
În timpul lui Alexandru Popescu se inaugurează Combinatul Petrochimic, Spitalul Județean, Casa de Cultură a Sindicatelor, magazinele Trivale și Fortuna, Hotelul Muntenia I, Școala Nr. 5, Institutul de Subingineri, Liceul Industrial Nr. 8 etc; are loc și dezvelirea statuii lui Nicolae Bălcescu și reinaugurarea Monumentului Independenţei, pe strada Crinului.
Tot Alexandru Popescu inițiază și finalizează Expo-Parc și cartierele Războieni (de 5000 apartamente) și Trivale I ( de peste 3200 apartamente). Nimic nu părea neglijat – construirea de locuințe, de magazine, hoteluri, școli, monumente, cultură, deplasări ale unor ansambluri în străinătate. O altă mare realizare: Muzeul Judeţean Argeş primeşte clădirile fostului Palat al Prefecturii de Argeş (Sfatul Popular Regional Argeş). După ce nu a mai fost primar, în 1974, Alexandru Popescu ajunge președinte al Comitetului Județean pentru Cultură Argeș și, mai apoi, președinte al Consiliului Județean al Sindicatelor Argeș.
Dar mai e ceva ce merită semnalat. Primarului Alexandru Popescu îi revine meritul semnării primului protocol de înfrăţire cu oraşul Kragujevač (Serbia/Iugoslavia). Profitând de o conjunctură favorabilă, primarul realizează prima înfrățire cu un oraș din afara țării, înfrățire care se va dovedi a fi una exemplară, dăinuind până astăzi și funcționând foarte bine (spre deosebire de alte înfrățiri, de după 1990, care au rămas mai mult la stadiul de documente semnate).
În octombrie 1971, are loc prima vizită a delegației din Pitești care vizitează Kragujevač, condusă de primarul Alexandru Popescu. Din delegație mai fac parte Victor Raicu, secretar al Comitetului executiv al Consiliului Național, Elena Mateescu, președinte al Comitetului municipal de femei, Silvestru Voinescu, directorul Bibliotecii Județene, și Gheorghe Preda, directorul A.D.P. Au fost vizitate mai multe obiective – fabrica de automobile „Țrvena zastava”, fabrica „Filip Kliaici”, Muzeul Național, biblioteca municipală și o școală.
În ziua de 23 octombrie 1971, la sediul Primăriei Municipiului Kragujevač, primarul Alexandru Popescu și primarul Milan Djokovič semnează Protocolul de colaborare. Acesta începe astfel: „În timpul vizitei, oaspeții au cunoscut mai multe instituții economice, istorice și culturale, și au estimat că există un interes pentru apropriere și colaborare între orașele Pitești și Kragujevač, așa că la sfârșitul vizitei au decis să semneze Protocol de colaborare”.
Peste o lună și ceva, în decembrie 1971, deja Ansamblul „Chindia” din Pitești, condus de Tică Sorescu și Marin Stănoiu (Dumnezeu să-i ierte, doi foști colaboratori ai mei), evolua pe scenele din Kragujevač… Colaborarea continuă!
Nota redacției: Din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești, prefecților și parlamentarilor de Argeș”, de Jean Dumitrașcu.
