După mulți ani de opoziție, liberalii, sub conducerea lui Ion I.C. Brătianu, își pregătesc temeinic reintrarea la guvernare. La 7 septembrie 1913, Ionel Brătianu (cum i se spunea fiului lui I.C. Brătianu, despre care am tot scris până acum) publică o scrisoare deschisă în organul P.N.L., „Viitorul”, prin care propune revizuirea Constituției pentru realizarea unor reforme mult așteptate. Spicuim din aceasta: „Desăvârșirea reformelor agrare printr-o intervenție a statului cu drept de expropriere unde este nevoie pentru creșterea proprietății țărănești, stabilirea colegiului unic, grabnica înmulțire a mijloacelor de instrucțiune și de educație, îndreptarea și dezvoltarea a tot ce trebuie să înrâurească buna stare morală, fizică și economică a claselor muncitoare se impun atât de imperios ca și întărirea organizării noastre militare de a cărei grabnică necesitate nu se poate nimeni îndoi”.
Ionel Brătianu se gândea la exproprierea marilor averi pentru ca țăranii să mai primească în plus ceva (nu era clar cât de mare trebuia să fie o moșie, 1000 de ha, de 5000 de ha, în condițiile în care… conservatorii erau marii proprietari de moșii, deținând… localități întregi (liberalii se ocupau cu negoțul, băncile și industria). Abia regele Ferdinand va clarifica problema cu exproprierea, promițând pământ, la Mărășești și Oituz, ca să-i… motiveze pe țărani să-și dea viața cu sutele de mii în doi ani de război (un dezastru, un măcel, peste 300.000 de morți, peste 80.000 de răniți, în lupte, plus 700.000 de civili decedați, în special din cauza bolilor).
Deocamdată, la 1913, Ionel Brătianu organizează întâlniri publice în care mari proprietari liberali se pronunță în favoarea exproprierilor. Campania are succes, la 4 ianuarie 1914, Titu Maiorescu, prim-ministrul conservator și creatorul literaturii moderne, depunându-și demisia. Opinia publică era de partea reformelor brătieniste. Regele Carol I îl însărcinează pe Ionel Brătianu cu formarea noului guvern.
Prima măsură întreprinsă a fost, însă, dizolvarea corpurilor legiuitoare și convocarea colegiilor electorale pentru alegerea unei adunări constituante pentru modificarea Constituției României (ceea ce vor să facă președintele și premierul de acum, cu alegeri anticipate, are… rădăcini vechi la noi). După punerea la punct a procedurilor parlamentare și alegerea unei comisii de revizuire a Constituției, vine vacanța parlamentară. Nu mai e timp și de exproprieri în favoarea țăranilor, atunci, la începutul verii anului 1914, conform celor clamate în toamna anului trecut.
Dar de reformele lui Ionel Brătianu, visate, se alege praful, izbucnind în vara acelui an Primul Război Mondial…
(va urma)
Nota redacției: din volumul în curs de elaborare „Istoria primarilor de Pitești și a activității parlamentarilor din Argeș”, de Jean Dumitrașcu
